Imi lipseste, e totul pustiu fara copil

Imi este dor de copil, mi-e dor  de David desi ,de-abia de trei ore ne-am despartit la intrarea in clasa. Il caut cu privirea prin toata incaperea, astept sa ma intrebe ceva, ma mir de ce e atata liniste si nu mai baraie vreo jucarie, nu mai imi cere nimeni voie sa se uite la desene.

De cand e prescolar am inceput sa ne despartim pentru o perioada mai lunga pe durata zilei si mie imi lipseste cumplit. Singurul moment din viata lui in care am fost despartiti pentru doua zile a fost cand l-am condus pe dragul meu batran pe ultimul drum. Atunci am considerat ca nu e bine pentru el sa fie prezent la asa un eveniment cu incarcatura emotionala adanca. M-am perpelit si m-am topit si-atunci de dorul lui, dar ma consolam cu gandul ca fiind departe ii e mai bine.
Acu` ca e la gradi nu prea gasesc consolare. Ma uit dupa el cand suntem la cumparaturi, intorc capul sa-l observ la traversari, ii mai asez si jucariile sau ii ating hainele, ba chiar i-am spus sotului David, nici eu nu stiu ce sa mai fac ca sa nu ii simt lipsa.
Nu sunt o mama posesiva, stiu ca gradinita e importanta si ca e foarte bine ca s-a integrat rapid, dar am dezvoltat un atasament ce nu ma lasa sa stau linistita. De-abia astept sa vorbesc cu educatoarea sa-mi spun ace face? Cum s-a purtat? Ce nazbatii a facut sau cu cine a mai schimbat o vorba?
Nici el nu e tocmai deprins fara mine si fara taica-su ca de fiecare data cand mergem sa il luam acasa sare sa ne imbratiseze si apoi, in drum spre casa ne povesteste cam tot ce a facut in ziua cu pricina si ne marturiseste ca i-a fost dor de noi.

Ma bucura sa vad reciprocitatea sentimentului, dar la el parca trece timpul mai usor.

Sursa foto

3 comentarii publicate

  1. Am doi copii si de fiecare data mi s-a parut greu cand i-am inscris la gradinita. Am plans pe rupte dupa ce am iesit pe usa institutiei.
    Acum sunt mai mari, dar tot imi e greu dupa ce m-am obisnuit cu ei acasa pe perioada vacantei de vara. Deja este joi, se apropie de final prima saptamana de scoala si incet-incet intram in ritm…cum se spune? armata-i lungaaaaa!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: